Eşti aici

umanitate

Buna Vestire – Frângerea de taină a istoriei

Sărbătoarea Bunei Vestiri este „începutul mântuirii noastre” aşa cum cântă imnele Bisericii. Este momentul suprem de împlinire a planului lui Dumnezeu şi începătoria unirii lui Dumnezeu cu oamenii.

Becul lumii

Copilul meu de trei ani, privind la lună, îmi şopteşte: „uite, tata, becul lumii!”.

Noapte lină de iulie. Din depărtare de aude orăcăit de broaşte aflate în luna îndrăgostirii. Pe cer o lună mare şi rotundă, ca o prescură coaptă. Copilul meu de trei ani, privind la lună, îmi şopteşte: „uite, tata, becul lumii!”.

Înălţarea Domnului – trecerea umanităţii prin Porţile veşniciei

Înălţarea Domnului la ceruri cu Trupul înviat din morţi înseamnă urcarea umanităţii înviate în sânul de iubire al Treimii şi înveşnicirea creaţiei prin Preoţia jertfelnică a lui Hristos, Arhiereul veacurilor.
Este momentul de demnitate supremă dumnezeiască pe care umanitatea o primeşte în dar, de la Fiul lui Dumnezeu care a devenit Om pentru a ridica pe oameni în cerurile iubirii lui Dumnezeu.

Omul – filtru al universului

Sfinţii Părinţi ai Bisericii au trăit în inima lor taina iubirii lui Dumnezeu şi au scris pe ea, ca pe o Scriptură vie, cuvintele măririi lui Hristos. Printre multe rostiri dumnezeieşti, ei au iterat şi una dintre realităţile cosmice ale umanităţii: aceea că omul este o lume mică (microcosmos) iar lumea este un om mare (mega-anthropos).

1,72 de miliarde de bebeluşi ucişi prin avort din 1971

Într-un articol intitulat „Date despre avorturile din China”, Simon Rabinovitch arată faptul că din 1971 s-au făcut 336 milioane de avorturi, 196 de milioane de sterilizări şi 403 dispozitive intrauterine (IUD) numai în China.

Asta înseamnă că aşa-zişii doctori chinezi omoară circa 7 milioane de copii pe an, deşi numărul este mult mai mare datorită lipsei de catalogare din zonele rurale.

Spirtul naţional

Dacă ai ieşit dintr-un oraş mare din România, oricare ar fi el, numai să fie din zonă de câmpie dar nu numai, mai mergi ceva kilometri prin zone aşa zis rezidenţiale, cu drumuri îndoielnice, cu fose multe în curţi şi cu vile multicolore răsărite ca ciupercile după ploaie pentru noii îmbogăţiţi ai tranziţiei. Asta îţi dă un sentiment benefic, de siguranţă în dezvoltarea românilor. Pe măsură însă ce te îndepărtezi de oraş, intri în sate sărăcăcioase, pline de noroaie şi de durere, cu un orologiu interior stat în loc de multe sute de ani.