Eşti aici

Sodoma

Cazul Sodoma - Dreptate minimală și iubire infinită

Când ne gândim la Tronul de judecată al lui Dumnezeu, Tron la care vom ajunge fiecare dintre noi după moartea noastră, pe mulți dintre noi ar trebui să ne ia fiorii. Dincolo de antropomorfismele specifice discursului teologic, judecata particulară este clipa supremă de bilanț – total însă nu definitiv – al vieții și morții noastre. Goi de orice acoperământ sau mască, în fața lui Hristos, Judecătorul cel veșnic, vom trebui să dăm seamă pentru tot ceea ce am făcut, gîndit sau vorbit, de-a lungul vieții.

De se s-a transformat femeia lui Lot în stâlp de sare?

„Cetatea Sodomei. Un oraş al păcatului legiferat, permis, promovat, transpirând prin toţi porii. Un oraş în care normalitatea era minoritară, în care virtutea era ascunsă adânc în casa lui Lot, în care răutatea iadului se manifesta în mii de feluri, cele mai multe dintre ele împotriva firii”.

Pruncii Betleemului şi pruncii Sodomei

După Crăciun, toată creştinătatea evocă terifiată Măcelărirea copiilor de către Irod. O crimă ale cărei proporţii nu poate fi evaluată niciodată. Unii încearcă să atenueze oroarea spunând că nu au fost 14 000 de prunci, ci doar câteva sute bune, ca şi cum uciderea unui prunc sau mai multor mii nu este din acelaşi registru al iadului.

În Occident mai ales, uciderea pruncilor este motiv de reflecţie, de valorizare a vieţii şi de gândire mai adâncă asupra adevăratelor priorităţi ale umanităţii. La noi parcă trece prea uşor aces episod al istoriei fugare a lui Dumnezeu pe pământ.