În timpul slujbei liturgice de pomenire a celor adormiţi, preotul stropeşte cu vin darurile de pâine şi colivă. De asemenea, la slujba înmormântării, mormântul se stropeşte cu vin în chipul crucii.
Toţi sectanţii de pe lume întreabă despre despre acest gest liturgic: ce, bea vin mortul? Desigur că nu, trebuie să fie stupid cineva să creadă acest lucru. Ritualul pomenirii celor adormiţi este unul liturgic şi simbolic.
Simbolismul pâinii este trupul, căci Pâinea devine Trupul lui Hristos prin Euharistie, aşa că orice pâine are vocaţie de a simboliza trupul. Vinul simbolizează sângele, adică viaţa care curge prin oameni. Vinul devine prin Duhul Sfânt Sângele Domnului la Liturghie. Aşa că orice vin simbolizează sângele. Sângele înseamnă viaţă. Stropirea mormântului sau a jertfelor de pâine sau colivă cu vin este aşadar un simbol liturgic complex care arată vocaţia celor adormiţi, şi a tuturor oamenilor, de a învia din morţi la sfârşitul lumii.
Prin rugăciune şi pomenire, noi proorocim liturgic Învierea universală, adică curgerea sângelul prin trupurile înviate din morţi. La proorocia lui Ieremia se spune: “Vino Duhule şi suflă peste oasele aceste şi ele vor învia”. Aşadar pomenirea morţilor are substrat teologic, euharistic şi eshatologic, simbolizând puterea lui Dumnezeu în Biserică de a învia trupurile celor morţi, legătura de sânge dintre cei vii şi cei adormiţi, rostul rugăciunilor pentru cei adormiţi, de a-i scoate din iad pe cei ce au greşit şi solidaritatea, unitatea dintre cele două lumi, în inima lui Dumnezeu.
