Eşti aici

preoţie

Preoţia în teologia Sfântul Ioan Gură de Aur

Sfântul Ioan Gură de Aur este cel mai mare predicator al Bisericii lui Hristos şi dascălul pocăinţei, culme a teologiei şi creator al Anaforalei liturgice care a primit apoi numele lui, izvor al exegezei biblice şi începător al oratoriei creştine.

Viaţa

Puterea cărţii deschise

Sacrul este universal, pentru că este fiinţa creaţiei, revărsându-se din Dumnezeu, ca energie necreată şi umplând cu lumină întregul univers. De aceea, umanitatea a exprimat acest inefabil în toate formele ei de comunicare, cultura, arta, ştiinţa chiar, sunt încercări de atingere a Celui de neatins.

Părintele Ion Cârciuleanu - prescura lui Dumnezeu

Îl cunosc de ceva vreme de Părintele Cârciuleanu. De fiecare dată când îl vedeam, venea cu o vorbă bună, cu un sfat, cu o bucurie tainică a cuvântului. S-au scris multe despre el, însă nimic nu poate suplini întâlnirea faţă către faţă cu acest munte de om. Pe cât era de firav, pe atât de zdrobitoare îi era autoritatea spirituală. Mlădios ca o trestie, însă convingător ca un stejar. Preot în toată fiinţa sa, părintele Ion avea o smerenie tainică şi o bucurie abia şoptită a vieţii. Savura lumina cerească prin ochi, privind frumuseţea lui Dumnezeu din lume.

Ce putere au preoţii?

Asistăm de ceva vreme la un atac concertat, bine plătit şi sistematic asupra preoţilor ortodocşi. Nimic de alte confesiuni. Orice buletin de ştiri din media e musai să conţină ceva de scandal, vreun popă beat, vreo bazaconie, corupţie probabilă, clopot furat, ceva acuzaţii isterice însă fără fond, orice numai să dea senzaţia unei grave erori sistemice în ceea ce priveşte preoţimea.

Două cutremure cu epicentrul în rai

Biserica lui Hristos a hotărât să-i pună împreună în aceeaşi sărbătoare pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, verhovnicii Apostolilor lui Hristos şi misionarii Evangheliei lui Dumnezeu.

Sunt două persoane total diferite, care însă îşi plinesc vocaţiile spre slava lui Dumnezeu.

Sărmanii purtători de sutană

Preoţii şi călugării ortoodcşi poartă reverendă, un fel de veşmânt mare, până în pământ, negru, care mătură propriu-zis pământul. Ea mai este numită sutană şi este semnul distinctiv al osebirii, afierosirii către Dumnezeu. Trebuie să spunem că veşmintele lungi până la pământ au fost o permanenţă în lumea antică, fiind purtate mai ales de popoarele răsăritului mediteranean. Pentru o mai bună documentare, a se consulta o istorie a vestimentaţiei umane.

Pagini