Eşti aici

Liturghie

Ce este Sfânta Proscomidie?

gr. προσκομιδή, ἡ — proskomidi, i, de la προσκομίζειν — proskomizein = a aduce, a pune înainte, a oferi)
Proscomidia este ritualul sau rânduiala introductivă a Sfintei și Dumnezeieștii Liturghii, care constă în pregătirea și binecuvântarea (afierosirea) Cinstitelor Daruri, adică a materiei (pâinea și vinul) jertfei liturgice.

Proscomidia este prima parte a Sf. Liturghii. În Liturghier ea are forma și întinderea unei adevărate slujbe aparte, cu un titlu propriu, cu o formulă de binecuvântare, la început și cu una de încheiere, la sfârșit.

Omul – explorator al Învierii

Femeile mironosiţe, în geana nopţii, purtând miresme pentru a-L unge pe Dumnezeu, sunt exemplul suprem al curajului celui ce iubeşte cu adevărat.
De multe ori gândim în categorii gata fixate de alţii, consumăm idei semi-preparate, cu alte cuvinte suntem adepţii fast-food-ului valoric: e repede, potoleşte foamea şi deci e cea mai bună alegere. Lasă la o parte rafinamentul, aşteptarea, prelucrarea, nuanţele. Mult să fie şi mai ales repede.

Când legea devine blestem

Trăim într-o societate care pe măsură ce se atomizează personal, se uniformizează intenţional, după măsura dată de tehnologie, media şi politică. Îmi amintesc de cât de mulţi oameni au lăcrimat în colţul ochiului, când un politician veros plângea pe umărul altuia care era pasă-mi-te bolnav, promiţându-i că îi va duce mai departe misiunea nobilă.

Sfântul Ierarh Nicolae – dascăl al Învierii

Ierarhul a simţit în suflet moartea lui Hristos în temniţele întunecate ale păgânilor, a simţit durerea Crucii pe care a îmbrăţişat-o toată viaţa lui şi lumina Învierii din morţi a marelui Dumnezeu şi Mântui­torului nostru. Hristos a murit şi a înviat în inima lui şi de aici, mireasma învierii a vărsat-o asupra tuturor ca pe un mir ceresc de nemurire. Viaţa sa întreagă a fost o minune a învierii. Iubirea sa pentru cei săraci izvora din sufletul lui care se hrănea cu lumina învierii. După moarte, sufle­tul lui s-a înălţat la Hristos Cel înviat pe care l-a iubit toată viaţa.

Ce este Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite?

În Postul Mare, în zilele de rând se posteşte post aspru, însă sâmbăta şi duminica postul primeşte ceva din lumina Învierii, veşmintele nu mai sunt întunecate, ci strălucitoare. Postul alimentar continuă, dar primeşte mângâierea Liturghiei, adică a Împărtăşirii cu Trupul şi Sângele lui Hristos. Această realitate deschide o lume a luminii şi bucuriei prin care omul înţelege taina postiri şi a hrănirii din Dumnezeu. Sunt zile de sărbătoare în lăuntrul postului.

Iubirea este născătoare de Dumnezeu

Sărbătoarea Bunei Vestiri este momentul suprem al istoriei şi punctul culminant la întâlnirii istoriei cu meta-istoria. Şi aceasta deoarece în momentul Bunei Vestiri, cerul se pogoară pe pământ, întreaga Preasfântă Treime este prezentă în casa smerită a Fecioarei: Fiul Se întrupează, Duhul Sfânt Se pogoară, iar Părintele Cel Preaînalt umbreşte pântecele dumnezeieştii feciorii. Lumea îngerească este prezentă prin Arhanghelul bucuriei veşnice, iar neamul omenesc este prezent prin cea mai sfântă mlădiţă a sa, Fecioara Maria.

Dorul de Euharistie

Asistăm în viaţa noastră de zi cu zi la o creştinătate subţire, în care valorile nemuritoare ale Evangheliei au fost înlocuite cu surogate de identitate spirituală, unde convenţia a luat locul jertfelniciei, iar îndumnezeirea firii umane este dublată cu succes de repere pricipiale soft. Creştinismul pentru care şi-au dat viaţa milioane de oameni pentru ca apoi să strălucească în calendarele veşnice ale Împărăţiei este permanent sub ameninţarea diluţiei sale dogmatice, valorice şi practice.

Sărutarea mâinii – binecuvântare sau servilism?

Acum vreo doi ani, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a vizitat Mănăstirea Valaam din Karelia una dintre regiunile nordice ale Rusiei. În timp ce dădea mâna cu oameni şi cu preoţii mănăstirii, unul dintre călugări, Părintele Mefodii (Metodiu) i-a sărutat mâna preşedintelui. Acesta a schiţat un gest de dezgust şi i-a arătat pumnul călugărului.

Filmul cu acest incident a strâns aproape un milion de vizualizări pe Youtube în 2 zile, un record de audienţă. Părintele Mefodii este de origine macedonean.

Hramul Sfintei Parascheva – asediu la porţile luminii

Ce-ar fi poporul român fără biserici, fără sfinţi, fără mănăstiri, fără predicile necontenite din Biserici, fără rugăciune, fără post, fără sfintele moaşte, fără preoţi şi călugări, fără icoane, fără hramuri, fără cultura Bisericii, fără Evanghelie, fără Cărţi de rugăciuni, fără religie?

Sfântul Ioan Hrisostom – oratorul Duhului Sfânt

Personalitatea Sfântului Ioan Gură de Aur, aşa cum a fost numit chiar de contemporanii săi, este cu mult copleşitoare pentru a fi surprinsă în vreun tratat de teologie, cu atât mai puţin în vreo biografie . Amplitudinea uriaşă a geniului lui, luminat de Dumnezeu şi şlefuit prin asceză şi rugăciune, ne este cu neputinţă de cuprins în cuvinte, încât ar trebui să avem la îndemână cuvintele lui pentru a vorbi despre el. Putem însă să conturăm, cu smerenie, câteva dintre faţetele ideatice ale acestui diamant al Duhului Sfânt, dăruit Bisericii de Dumnezeu.

Pagini