Eşti aici

iubire

Afară din cămara de nuntă a lui Hristos - meditaţie în Sfânta şi Marea Marţi

Sfânta şi Marea Marţi din Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos (Denia de Luni seara) vorbeşte despre fecioarele care aşteptau venirea Mirelui.

Este un fragment de Scriptură care ne arată nouă starea noastră de înstrăinare de har şi modele de urmat pentru a intra împreună cu Hristos pe calea Pătimirilor Sale mântuitoare.

Sclavia omului la demon

Acum ceva vreme lumea întreagă se mobiliza împotriva vânzării sclavilor în Europa şi America. După milenii de confort psihologic, nesimţire valorică şi obişnuinţă motivată mincinos prin tot felul de teorii rasiste, umanitatea occidentală a aflat că oamenii cu pielea neagră sunt la fel de oameni ca toţi ceilalţi.

Ultimul război al lumii

În fiecare an, statisticile mondiale raportează sec încă 100 000 de oameni ucişi pentru credinţa lor în Dumnezeul cel adevărat. Cifrele sunt doar un paravan mort şi insensibil a milioane de tragedii, a 100 000 de suflete lăsate fără trupuri în durere, a unei mucenicii tăcute, a zeci de mii de familii lăsate în suferinţă atroce.

Două cutremure cu epicentrul în rai

Biserica lui Hristos a hotărât să-i pună împreună în aceeaşi sărbătoare pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, verhovnicii Apostolilor lui Hristos şi misionarii Evangheliei lui Dumnezeu.

Sunt două persoane total diferite, care însă îşi plinesc vocaţiile spre slava lui Dumnezeu.

Scufundarea în provizorat

Una dintre calităţile fundamentale ale lui Dumnezeu este statornicia. Gândirea Lui e infinită şi veşnică, cuprinzând în extensia ei nemărginită toate scenariile libertăţii creaturale şi atot-ştiind totul în toate. Această dimensiune a fost numită de antici impasibilitate, adică neputinţa de a suferi o acţiune exterioară.

Despre iubire şi desfrânare

Păcatul împreunării haotice, fără făgăduinţă şi fără binecuvântare, este fără umbră de îndoială cel mai prezent în lumea de azi şi suma sintetică a tuturor păcatelor. De fapt, el a acaparat însăşi noţiunea de păcat: „Părinte, am păcătuit”.

Somnul pruncilor

Una dintre certitudinile teologice ale istoriei este aceea a faptului că pruncii pot vedea pe Dumnezeu. Lumea lor diafană şi curată permite străfulgerărilor de lumină din împărăţia spirituală. Ochii lor interiori sunt încă destul de puternici pentru a percepe fulgerele raiului, iar capacitatea lor cognitivă este adânc înfiptă în limbajul adamic, care trece prin inimă şi dă sens şi nume întregului univers.

Pagini