iubire

Vorbim astăzi despre un subiect evitat de obicei de către manualele standard de teologie. Chiar şi Sfinţii Părinţi sunt uneori evazivi când vorbesc despre tribunalul suprem, alţii devin brusc poetici, iar alţii acoperă tema cu un veşmânt luminos de metafore doxologice.

Astăzi rostind Sfânta Evanghelie de la Denia de Luni din Săptămâna Pătimirilor Domnului am mai înţeles câteva lucruri cu smochinul cel neroditor. Secretul e să te smereşti înaintea Evangheliei vieţii, să pătrunzi adânc în fântâna inimii tale şi să scoţi o ciutură cu lacrimi, în care se odihneşte un mărgăritar al cuvintelor lui Dumnezeu.

Am auzit un moderator radio că îndeamnă părinţii să nu îşi dea copiii la ora de religie. Nu ţin să polemizez cu el. Vin doar cu 10 motive pentru care îndemn părinţii să îşi dea copiii la ora de religie. Sunt 10 valori pe care copiii nu le mai găsesc nicăieri altundeva în sistemul de educaţie decât la ora de religie.

Astăzi este soborul Sfântului Ioan Botezătorul. Două milioane de români se cinstesc, se gratulează, Facebook-ul geme de urări şi de flori, prieteni care n-ar veni nici la mormântarea ta, admonestaţi de computer îţi urează te miri ce, câte în lună şi în stele. În lume sute de milioane de oameni sunt Juan, John, Jean, Ivan, Johann, Iuan etc.

Astăzi sărbătorim naşterea celui mai mare om născut din femeie. Ioan, „prietenul Mirelui”, pruncul cel răsărit din cuvânt ceresc, se naşte astăzi pe pământ.

Azi e cea mai frumoasă zi din univers.

De bună seamă, dintre miliardele de cuvinte care se spun şi s-au spus pe pământ, imensa majoritate se scurg în eter şi se întorc în nefiinţa din care au fost zămislite. E atât de multă nimicnicie în vorbirea lumii, atâta convenţie stearpă şi castratoare, încât o frică mai presus de lume te cuprinde dacă te-ai gândi la extensia pierderii de timp în viaţa noastră.

Pruncia lui Dumnezeu pe pământ, în peştera Betleemului, arată taina fiinţei Sale, infinitul de iubire şi de smerenie al lui Dumnezeu, nesfârşita lumină care izvorăşte din El peste lume şi infinita Lui durere pentru pierderea oamenilor pe care i-a iubit. Starea de prunc a lui Dumnezeu este starea Sa veşnică, lumina cea nevinovată a veacurilor care zideşte şi creşte universul în Sine pentru a-l învrednici de slava care izvorăşte din iubire.

Din start vreau să precizez că în acest articol nu voi comenta în niciun fel acuzaţiile recente care i-au fost aduse Înaltpreasfinţitului Teodosie de o instituţie a statului. Acuzaţia nu e vinovăţie.
Însă, în faţa avalanşei de mizerie, de calomnii ruşinoase şi de ură viscerală, care s-a revărsat pe internet împotriva sa, nu pot să mă spăl pe mâini, nici să pretind că totul e bine, căci toate aceste mizerii smintesc în mod absolut pe românii ortodocşi, şi aşa îndoielnici şi asediaţi din toate părţile de campanii împotriva clerului şi a Bisericii.

În prima zi paralizează traficul de milioanele de maşini. Benzinăriile au pompe electrice, supermarketurile au uşi şi case de marcat electrice, aşa că nebunia începe. A doua zi magazinele sunt incendiate, prădate şi distruse de hoardele de înfometaţi. A treia zi apar deja primele crime pentru dobândirea hranei şi formarea de găşti care distrug tot. Într-o săptămână umanitatea asta poleită cu idei şi gânduri frumoase cade în canibalism. Şi de aici tot să te ţii.