Eşti aici

inimă

Gropile din suflet

Toată lumea din România, dar mai ales șoferii de automobile se plâng de gropi în șosele. Cine a fost prin Europa știe cum e acolo. Drumuri ca-n palmă peste tot, asfalt excepțional, mașini curate, autostrăzi. Și nu vorbesc despre Elveția sau Marea Britanie, ci de Ungaria, Cehia, Slovacia, chiar Bulgaria. Ce se întâmplă în țara noastră, de ce reparațiile la drumuri țin atât de puțin, de ce drumurile proaspăt refăcute se ciuruiesc imediat și devin ca după bombardament?

De la minciună la infarct

Trăim într-o lume amestecată, care deşi clamează suveranitatea tehnologică asupra materiei suferă îngrozitor de pe urma neascultării adamice, care se repetă în noi şi ne aduce slăbiciunea firii şi stricăciunea morţii. Am ajuns la viteză supersonică, am vizitat (sporadic) spaţiul, am epuizat resursele planetei, suntem capabili să stocăm milioane de cărţi într-o cutie cibernetică de chibrituri (numită hard), ne holbăm (Hubble) la astre cu o adâncă părere de sine, studiem dinozauri cu o foame de trecut fără precedent.

Mic tratat de însufleţire a lumii

Dumnezeu este Iubirea infinită şi veşnic personală, care a creat lumea din nimic şi din iubire şi păstrează această iubire pentru totdeauna, exprimând-o şi făcând-o să rodească în adâncul fiecărei inimi omeneşti care ascultă bucuria firii.

Iubirea este suferinţă

Voiam să scriu câteva rânduri despre patologia iubirii. La prima vedere afirmaţia de mai sus este un truism pur. Cum, noi am fost învăţaţi că iubirea este izvorul fericirii, ferment al bucuriei, cauză a marilor realizări de sine ale umanităţii, motorul care împinge viaţa şi o împiedică să se scufunde în neant, pricina culturii umane şi strigătul uriaş de protest adresat morţii.