Eşti aici

Blogul lui Ioan

Puterea deochiului

De multe ori auzim vorbindu-se despre „deochi”. „E deocheat săracu” se aude sporadic oridecâte ori cuiva îi e rău sau suferă de vreun atac sau vreun puseu de boală. Unii socotesc acest fenomen fiziologic uman a fi o simplă speculaţie populară, plină de convingeri oculte sau de superstiţii ante-creştine. Alţii, dimpotrivă cred că deochiul poate fi devastator pentru fiinţa umană, mai ales pentru fiinţele vulnerabile, copii, bătrâni sau bolnavi, putând aduce suferinţă şi chiar moarte celor vizaţi de el.

Izvoarele cancerului

Am scris deunăzi despre bolile de inimă şi despre congruenţa cauzală dintre ele şi modul de viaţă al omului modern, în care sinceritatea inimii este abandonată în favoarea arivismului, plăcerii şi uitării de Dumnezeu.

Continuând analiza asupra hărţii malefice a vieţii umane, cu boli, suferinţe, războiae şi multă, multă moarte, să ne oprim puţin asupra unui alt flagel cutremurător al umanităţii, care seceră milioane de vieţi anual: cancerul.

Mustrare şi îndreptare

În societatea consumistă de astăzi, standardele se calculează cantitativ, în funcţie de parametri abstracţi, bazaţi pe randament, calitate, eficienţă etc. Să luăm spre exemplu o firmă. Capacităţile de muncă ale lucrătorilor sunt de cele mai multe ori ţinte calculate anterior, lipsite de preocupare pentru oameni. În această perspectivă, mişcarea de peste ocean numită „christian business” încearcă să recreeze o atmosferă de „trade” bazată pe principiile fundamentale creştine, printre care menţionăm compasiunea, înţelegerea, spiritul civic, implicarea, ajutorul etc.

Potirul lacrimilor şi colinda lui Hristos

Acum zece ani mă aflam în Anglia pentru o bursă de doctorat, la Colegiul Învierii, Mirfield, afiliat la Universitatea din Leeds. Biblioteci teologice uriaşe, cu traduceri din Sfinţi Părinţi ortodocşi de care mulţi dintre noi nu am auzit, disciplină occidentală, cursuri interactive fascinante, reguli stricte respectate cu zâmbetul pe buze, tradiţie britanică, afectarea omului civilizat, igienă mentală şi nu numai, secularizare fardată, căutare a vechilor expresii ale credinţei adevărate, interes pentru vechea ortodoxie.

Părintele Cleopa – vărul lui Moş Crăciun

Îmi amintesc pe când eram copil, aveam vreo patru ani pe-atunci cred, că am mers la Părintele Cleopa, la Sihăstria, împreună cu tatăl meu, preot, pentru a asculta vorbele de duh ale Părintelui Cleopa. În faţa chiliei lui, curtea devenise un amfiteatru al veşnicei, plin ochi de oameni veniţi de prin toate colţurile ţării, pentru a asculta cuvintele pline de Duh Sfânt şi de umor duhovnicesc sănătos, ale marelui predicator.

Sfântul Ierarh Nicolae – dascăl al Învierii

Ierarhul a simţit în suflet moartea lui Hristos în temniţele întunecate ale păgânilor, a simţit durerea Crucii pe care a îmbrăţişat-o toată viaţa lui şi lumina Învierii din morţi a marelui Dumnezeu şi Mântui­torului nostru. Hristos a murit şi a înviat în inima lui şi de aici, mireasma învierii a vărsat-o asupra tuturor ca pe un mir ceresc de nemurire. Viaţa sa întreagă a fost o minune a învierii. Iubirea sa pentru cei săraci izvora din sufletul lui care se hrănea cu lumina învierii. După moarte, sufle­tul lui s-a înălţat la Hristos Cel înviat pe care l-a iubit toată viaţa.

Anatomia competiţiei

Despre competiţie s-au scris mii de cărţi. De altfel, chiar structura fundamentală a umanităţii se bazează pe anumite competenţe dezvăluite, cultivate şi exprimate creativ. Aici se încadrează în primul rând educaţia, ca formă de dezvăluire (descoperire) a valorilor lăsate de Dumnezeu într-o persoană. Putem vorbi astfel de o dimensiune apocaliptică a educaţiei, dar şi de un sens educativ al sfârşitului, ca pregătire progresivă pentru desăvârşire.

Farmacia care te omoară

Monopolul farmaceutic arată pe de o parte cât suntem de bolnavi, dar mai ales cât de bolnavi ne credem, cât suntem de dependenţi de pastile ca surogat al binelui, confortului, fericirii, sănătăţii.

Profesorul cel veşnic la 12 ani

Biserica comprimă în mod providenţial şi teologic perioada dintre Naşterea lui Hristos şi Botezul Lui în Iordan în doar 12 zile. Şi aceasta pentru că timpul umplut de veşnicia plină de iubire a Treimii devine plastic, flexibil spre înviere, se poate comprima liturgic până la clipa de pocăinţă extremă a tâlharului sau se poate dilata pe durata unei vieţi trăite în comuniune cu Dumnezeu.

Creştinismul – viitorul omenirii

Cea mai mare credinţă a lumii strânge tot mai mulţi persecutori. Chiar necreştinii ar trebui să se îngrijoreze de aceasta. Creştinismul creşte la fel de repede cum creşte umanitatea însăşi. Religia cu 2,2 miliarde de aderenţi însă nu poate conta pe siguranţă în multe locuri ale lumii, unde rostirea numelui lui Iisus este o crimă.

Pagini