Eşti aici

Uciderea oamenilor din milă

Într-o societate decreştinată şi plină de barbarie corect politică, universalitatea morţii pentru oameni a micşorat extrem valoarea vieţii umane, dăruite de Dumnezeu şi hotărâtoare pentru veşnicia persoanei.
Euthanasia nu este un concept nou: de la spartanii care aruncau copiii bolnavi sau neviabili pe stâncile cetăţii până la practicile tribale africane care suprimau viaţa copiilor cu dizabilităţi, ea s-a extins astăzi devenind un fenomen de dezbatere mondială.

Într-o societate care se numeşte civilizată, se vorbeşte tot mai mult de „dreptul de a muri” şi despre „calitatea vieţii”, două concepte străine de învăţătura creştină şi care adăpostesc, în spatele bunelor intenţii, adevăruri monstruoase cu privire la persoana umană care poate fi ucisă sau ucigaşă, după caz. De fapt, într-o societate decreştinată şi plină de barbarie corect politică, universalitatea morţii pentru oameni a micşorat extrem valoarea vieţii umane, dăruite de Dumnezeu şi hotărâtoare pentru veşnicia persoanei. Viaţa a devenit aşadar o monedă de schimb, material de experiment pentru marile corporaţii farmaceutice sau pivot de îmbogăţire pentru traficanţii de arme care înarmează ambele tabere şi le privesc cum se ucid. Asistăm astăzi la boli fabricate pe calculator, pentru care antidotul este deja pregătit, pentru a fi vândut pe scară largă.

Pentru a da doar un exemplu al acestei diminuări a valorii vieţii umane, să spunem doar că o mare companie alimentară a folosit o tehnică de marketing specială în unele ţări din Africa. A dat gratuit lapte praf femeilor lehuze timp de trei luni, iar apoi a vândut laptele praf cu preţuri exorbitante. Ceea ce se întâmpla era că toate femeile, din ignoranţă, primeau laptele praf şi-l dădeau la copii, timp în care sânul lor seca, iar apoi priveau neputincioase cum pruncii lor mor de foame. O astfel de politică a ucis cu sânge rece din strategii comerciale, sute de mii de copii într-un an. Numai după un boicot pe scară largă a produselor acestei companii, iniţiat de Bisericile creştine, comercianţii de moarte au oprit carnagiul care începea benevolent, cu daruri, pentru a-ţi lua mai apoi viaţa.

Eutanasia este de fapt o crimă de a ucide oameni fără apărare, care dintr-un motiv sau altul îşi exprimă dorinţa de a muri. Însă ceea ce este mai grav, este faptul că majoritatea bătrânilor care cer moartea nu sunt în deplinătatea facultăţilor mintale, sau sunt convinşi pe diverse căi să o dorească.

Această crimă este mascată în mod divers, în primul rând lingvistic. Astfel, crimnalii în halate albe spun că ei „ajută să moară” pe cei ce doresc asta. De fapt nu îi ajută să moară ci îi omoară de-a binelea. Injecţiile letale sunt provocatoare de moarte la modul absolut.

Credinţa creştină afirmă răspicat că nimic nu are mai mare valoare decât viaţa umană, şi o clipă de viaţă, trăită în pocăinţă, poate compensa o viaţă de înstrăinare de Dumnezeu. Cazul tâlharului de pe Cruce este revelator. Eutanasia este de fapt o ucidere din motive financiare, cel ce moare cheltuind în viziunea celorlalţi, fără suflet, prea mult. Omul are suflet nemuritor şi este creat după chipul lui Dumnezeu cel nemuritor, aşa că moartea trebuie să fie momentul suprem de înţelegere a vieţii, pragul dintre cele două vieţi, una vremelnică şi relativă, alta veşnică şi definitivă.

Umanismul secular clamează că fiecare viaţă are calitatea ei, adică abilităţi, circumstanţe, suferinţă şi alţi factori care o fac mai bună sau mai rea. Acest concept este însă reductiv, absurd şi criminal, pentru că neglijează unicitatea vieţii fără de care se poate justifica orice ucidere.

Eutanasia, precum alte realităţi monstruoase ale vremii noastre, foloseşte în mod aberant structura creştină a „milei” (charity) pentru a justifica uciderea celor bătrâni, bolnavi şi slabi. Şi aceasta pe temeiul libertăţii, care de fapt este împlinirea vieţii umane, nu suprimarea ei. Dorinţa de a muri poate fi semnul unei disfuncţii sau a disperării, însă sângele rece cu care medicina aplică medicamente care omoară este mult mai aproape de lagărele de concentrare naziste decât de milostivirea creştină, care ajută, dă sens, putere şi viaţă oamenilor.

De fapt, eutanasia este o industrie ca oricare alta, aşa cum este cea a avorturilor, de armament sau de droguri, care aprovizionează lumea cu instrumente ale morţii, pentru a obţine profituri fabuloase.

Adaugă comentariu nou

Filtered HTML

  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Taguri HTML permiseŞ <a> <em> <strong> <cite> <blockquote> <code> <ul> <ol> <li> <dl> <dt> <dd>
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.

Plain text

  • Etichetele HTML nu sunt permise.
  • Adresele de situri web şi adresele de e-mail se transformă automat în linkuri.
  • Liniile şi paragrafele sunt rupte automat.